vineri, iulie 29

Caut de munca

Ca proaspat absolventa de cursuri de licenta, este firesc sa ma indrept spre o noua etapa, care, spre deosebire de ultimele doua, ar face bine sa nu implice voluntariat in prea mare masura.
Si astfel pescuiesc tot felul de discutii din jur despre joburi.
si cariera.
si evolutie profesionala.

Prima poveste am gasit-o intr-o poveste de-a lui Seth. Mi-a placut asa de mult, ca m-am gandit mult, mult timp la ea. Se face ca era plecat in vacanta si intr-o noapte, pe la 4-5, nu putea sa doarma. Asa ca s-a dus in holul hotelului si cu laptopul in fata, verifica sa vada ce mai fac angajatii lui de acasa. Un cuplu tocmai se intorcea de la o petrecere si vazandu-l, femeia ii spune sotului ca nu ii poate intelege pe cei obsedati de serviciul lor, care nici in vacanta nu se pot detasa complet.
Seth ii raspunde, in scris, ca ii pare tare rau de cei care 50 de saptamani pe an au o slujba la care merg pentru a-si castiga existenta si nu se distreaza decat in cele doua saptamani de concediu.

Morala ar fi ca el e atat de pasionat de ceea ce face, de compania lui, incat acesta nu este un lucru de la care sa simta nevoia sa ia pauza. Cumva, ne da un exemplu despre cum ar trebui sa sune sluja ideala. Putini pot fi asa de pasionati ca si Godin, dar cu totii ar trebui sa tindem spre asta.

Mai aud povesti de toate felurile, despre oameni dezamagiti de ceea ce fac, despre oameni pasionati si doritori sa faca mai mult. Despre alti oameni [nu spunem cine, persoane importante] care iau decizia de a-si schimba total viata, alegandu-si un domeniu de activitate complet diferit. Cred ca toate astea sunt bune, atat timp cat stii ca tinesti spre o stare interioara mai buna.

Ceea ce inteleg, si inteleg pentru ca am citit-o in repetate randuri la mai multi autori iar mai apoi am vazut-o in jur, este ca nu prea mai poti face distinctia intre viata ta personala si viata profesionala. Bine, exista niste limite. Dar timpul pentru slujba nu poate fi de exact 9 ore pe zi. Iar taskurile urgente vor fi rezolvate in cel mai scurt timp, pentru ca asa trebuie. Si exista zile incarcate si zile in care poate muncesti efectiv doar 6 din alea 9 ore. Lucrurile sunt diferite fata de ce vedeam mai demult la parintii mei.

Si atunci, chiar trebuie sa iti placa. Sa te pasioneze si sa o faci cu drag. Si stiu ca nu se poate sa fie mereu un loz castigator, dar tine si de tine, de ochii cu care privesti lozul :)

Asa ca, imi caut internship. Prin AIESEC. Oriunde m-or primi.

Si stiu ca va fi greu [mereu e greu la inceput de drum], stiu ca va fi frumos [pentru ca iubesc atat de mult sa schimb peisajul], stiu ca voi da tot ce pot sa fac din acea experienta un mic pas spre acea sluja de care vorbeste Godin.

Si stiu ca o sa ma distrez grozaaav facand asta!